Înțelegerea stresului pentru a-l transforma într-un aliat

O poveste despre stres

Îmi amintesc un moment dintr-o zi de 1 Mai de acum câțiva ani. Era trecut de 12 noaptea și eu lucram la un curs pe care urma să-l susțin peste două zile. Eram stresată pentru că mai aveam puțin timp la dispoziție să finalizez cursul, obosită pentru că muncisem toată ziua nu doar pentru curs, dar și în casă și frustrată pentru că prietenii mei se distrau în timp ce eu munceam. Primele gânduri care mi-au trecut prin minte atunci au fost „Nu e drept! Nu mai vreau să mă simt stresată! M-am săturat.”  

Îți sună familiar? Ai avut avut și tu astfel de momente? 

Totuși, pentru că aveam o înțelegere științifică a stresului și a emoțiilor, mi-am dat seama  imediat că gândurile respective nu-mi erau utile în acel moment, așa că am hotărât să iau o pauză în care să înțeleg ce se întâmplă cu mine. Am identificat și mi-am acceptat emoțiile și în același timp am încercat să-mi lărgesc pespectiva, punându-mi întrebarea “De ce fac asta, dacă sunt atât de stresată și nefericită?”. Răspunsul care mi-a apărut imediat în minte m-a emoționat și m-a ajutat să dau cu totul și cu totul o altă semnificație experienței mele. Mi-am spus “Andreea, faci asta pentru că la un moment dat în viața ta ai putut să alegi să-ți schimbi profesia, să faci ceva ce are sens și îți aduce împlinire. Ești norocoasă că poți face asta. Iar stresul de acum este costul pe care tu îl plătești pentru a face ce te împlinește, deci este un stres cu sens și un stres care te ajută să te pregătești mai bine pentru ceva ce e important pentru tine.” Bineînțeles că oboseala nu a trecut, însă această nouă perspectivă mi-a adus plusul de energie și motivație de care aveam nevoie pentru a mai lucra o oră și a finaliza ce mi-am propus. 

Pornind de la această experiență personală, dar și de la ceea ce am aflat din știință, putem spune că stresul este un răspuns natural al corpului și minții la provocări și, în ciuda reputației proaste pe care o are, el ne poate ajuta să avem performanțe mai bune, dacă îi înțelegem semnificația și știm cum să îl gestionăm.  

De ce e important ce credem despre stres? 

Conform unui articol* publicat într-un jurnal prestigios, modul în care interpretăm stresul este foarte important, atât pentru cum ne simțim, dar și pentru ceea ce facem ulterior:  acționăm în direcția unui obiectiv personal sau ne auto-sabotăm?. Dacă vedem stresul ca pe un obstacol, ca pe ceva ce ne face rău, corpul nostru reacționează ca și cum avem de-a face cu o amenințare și produce mai mult cortizol, așa-numitul hormon al stresului. Ca urmare a acestor schimbări fiziologice, percepția noastră se modifică, devine mai îngustă și se centrează asupra aspectelor negative din viața noastră, ceea ce ne va face să vrem să evităm contextul respectiv, să amânăm ce avem de făcut. Consecința va fi o prelungire a perioadei în care resimțim stres.  

Dacă reușim să ne raportăm la stres ca la o reacție care ne ajută să facem față mai bine solicitărilor, atunci reacția fiziologică este atenuată, corpul produce o cantitate mai mică de cortizol, însă suficientă pentru a ne da energia necesară pentru acțiunile în direcția obiectivului propus. 

Mai simplu , când vedem stresul ca fiind dușmanul de care vrem să scăpăm, atunci el ne poate afecta performanța și starea de bine pe termen scurt, iar pe termen lung ne poate afecta negativ sănătatea. Dacă vedem stresul ca pe un aliat, ca pe o sursă de informație sau oportunitate de creștere, el poate deveni un motor pentru reușită. 

Așadar, ce este stresul? 

Stresul este o reacție automată, o stare de alertă ce afectează funcționarea corpului și a minții, care apare când percepem că cerințele depășesc resursele pe care le avem la dispoziție. Nu este doar despre termene limită sau trafic aglomerat, ci și despre modul în care ne raportăm la aceste aspecte din viața noastră.  

Care este diferența dintre stresul acut și stresul cronic? 

În funcție de durata în care îl resimțim, stresul poate fi acut sau cronic. Stresul acut este scurt, intens și e legat de obiective specifice. Acesta ne crește energia și ne ajută să ne concentrăm și să ne pregătim mai bine. Pe acesta ar fi util să îl acceptăm ca aliat. Pe de altă parte, stresul cronic se prelungește pe o perioadă mare de timp și poate duce la burnout. Acesta este stresul pe care vrem să îl evităm, având grijă să ne recuperăm după o zi stresantă, făcând lucruri care ne relaxează. 

Cum ne afectează stresul corpul și mintea? 

Când suntem stresați, creierul nostru eliberează cortizol și adrenalină, hormonii „luptă sau fugi”. În doze mici, aceste substanțe ne ajută să rămânem concentrați. În exces și pe o durată extinsă, însă, ele pot duce la probleme precum anxietate, burnout, depresie, insomnie sau chiar boli cardiovasculare. 

Starea de bine: mai mult decât lipsa stresului 

Starea de bine nu înseamnă doar absența problemelor, ci o stare de echilibru și împlinire. Cercetările din psihologia pozitivă arată că starea de bine este influențată de relațiile pe care le avem, scopul care ne ghidează în viață și în diferite activități, precum și de o mentalitate sănătoasă. 

Stragegii pentru gestionarea stresului 

Iată câteva strategii pe care le poți avea în vedere pentru a gestiona mai bine stresul din viața ta: 

1. Recunoaște semnele timpurii ale stresului (tensiune musculară, iritabilitate). 
2. Ai grijă să-ți iei pauze și să te deconectezi periodic, în așa fel încât să previi apariția stresului cronic care poate conduce la burnout. Odată instalat burnout-ul, efortul pe care va trebui să-l faci pentru a ieși din acea stare va fi mai mare decât efortul de a preveni burnout-ul.  
3. Construiește-ți resursele personale printr-un stil de viață sănătos: fă mișcare și sport, practică meditația, ai grijă să dormi suficient, solicită sprijin de la prieteni și colegi, implică-te în activități care te relaxează. 
4. Redefinește stresul. Întreabă-te „Ce pot învăța din această provocare sau în ce fel mă poate ajuta acest stres pe care îl resimt acum?”. 

Eu am învățat că stresul îmi poate uneori fi prieten. Tu? 

*Jamieson, J. P., Crum, A. J., Goyer, J. P., Marotta, M. E., & Akinola, M. (2018). Optimizing stress responses with reappraisal and mindset interventions: an integrated model. Anxiety, Stress, and Coping, 31(3), 245–261.